Eminescu a avut dreptate: Blajul este „o Romă mică”
Categoria: Articole Publicat la: 19 Oct 2015
În acest weekend, prin amabilitatea unor buni şi inimoşi prieteni, am fost invitat la Blaj. Prin Blaj am mai trecut de-a lungul timpului doar cu trenul spre mare, aşa că mare mi-a fost emoţia când am ajuns în oraşul în care s-a născut Şcoala Ardeleană şi s-a impus grafia latină. Oraşul e încărcat de istorie, iar emoţiile te cuprind imediat pe oriunde calci în cetatea Blajului. Localitatea e îmbibată de istorie naţională. Ca şi Mihai Eminescu am urcat pe dealul Hula de unde se vede o minunată panoramă a Blajului şi unde am admirat teiul Poetului Naţional, de unde a strigat celebra sintagmă, ridicându-şi pălăria, care cuprinde chintesenţa naţională a Blajului: „Te salut din inimă Romă mică”. Mihai Eminescu venea să vadă Blajul la îndemnul profesorului său din Cernăuţi, Aron Pumnul. La Blaj s-a cazat lângă catedrala greco-catolică, într-o clădire istorică, o şcoală mănăstireaacă, care şi acum are o placă comemorativă ce atestă trecerea poetului. Mai sus de teiul lui Mihai Eminescu se găseşte Crucea lui Iancu. Pe deal a postat Avram Iancu o legiune de moţi care supraveghea oraşul şi Valea Târnavelor. Aici, blăjenii au ridicat o cruce mare de patru metri pe care ungurii au aruncat-o în aer în 1908. În 1915 Ioan Mincu Moldovan a luat fragmente din cruce care a refăcut-o, aflându-se astăzi fragmente în muzeul local „Augustin Bunea”. Dar cel mai emoţionant moment a fost când am călcat pe Câmpia Libertăţii de la Blaj, acolo unde în 3/15 mai 1848, 40.000 de români, alături de episcopul Andrei Şaguna şi de cei 10.000 de moţi ai lui Avram Iancu au scandat: „Noi vrem să ne unim cu Ţara!”. Atunci românii din Ardeal au înţeles că numai uniţi cu fraţii lor de peste munţi vor putea scăpa de iobăgia socială şi naţională impusă de austro-unguri. Pe locul acesta sfinţit de istorie Nicolae Ceauşescu a ordonat ridicarea unui spectaculos monument la care ani de zile Cenaclul Flacăra al poetului Adrian Păunescu îşi susţinea concertele patriotice. Ansamblul monumental “Gloria”, care domina Câmpia Libertatii, a fost inaugurat în anul 1977. La baza monumentului propriu-zis, (dăltuit în piatră, înalt de circa 18 m, reprezentând o poartă a istoriei), sunt incrustate istorilcele cuvinte: “Vrem să ne unim cu ţara !”. Cel de-al doilea element al ansamblului este constituit din 3 statui din bronz, întruchipând trei fete care ţin deasupra capului cununi de laur, ce simbolizează cele trei ţări româneşti. În forma de semicerc, în dreapta şi în stânga monumentului se află “Aleea Revolutiei”, o suita de 26 de brusturi din bronz, reprezentand pe cei mai de seama carturari si revolutionari din tarile romanesti. 24 din aceste statui au fost dezvelite in anul 1973 cu ocazia împlinirii a 125 de ani de la revoluţia din 1848.
Imaginea Zilei: Avram Iancu, Erou Național
Categoria: Articole Publicat la: 22 Mar 2015
“ICOANA ROMÂNISMULUI ÎN ARDEAL, AVRAM IANCU, EROU NAȚIONAL!”
Trofeul Carpati, desfasurat in acest sfârsit de saptamâna la Cluj-Napoca, a fost un bun prilej pentru suporterii români de a arata inca o data ca sunt aparatorii si susţinatorii valorilor românesti. Un mesaj care a sublinitat faptul ca Avram Iancu este un Erou National, a fost afisat in timpul finalei feminine de handbal, disputata intre nationala tarii noastre si Suedia.
Bannerul afisat de suporteri vine pe fondul proiectului adoptat de deputati care prevede că “pentru cinstirea în mod deosebit a memoriei lui Avram Iancu (1824-1872), considerat cel mai mare erou naţional al românilor din Transilvania, cu merite excepţionale în afirmarea identităţii şi a drepturilor naţionale pe teritoriul strămoşesc, se conferă fostului conducător al revoluţiei române 1848-1849 din Transilvania titlul de «Erou al Naţiunii Române»”
AM, NapocaNews
De ce l-au urât austriecii pe Avram Iancu! Cauza e recunoaşterea Ţarului şi a generalul rus Luders
Categoria: Biografie Publicat la: 22 Mar 2015
Ani de zile, ca istoric, m-au frământat cauzele sau motivele pentru care Curtea imperială de la Viena nu l-a recunoscut pe Avram Iancu ca erou şi apărător al intereselor Austriei în Ardeal. Am citit, cred, aproape toată bibliografia despre Avram Iancu şi nu am găsit nicio explicaţie istorică logică despre comportamentul deplorabil şi nerecunoscător al austriecilor faţă de Avram Iancu, care în timpul evenimentelor din 1848/1849 a fost singurul din Transilvania care a apărat cu arma în mână, pe lângă drepturile naţionale ale românilor şi interesele Coroanei Habsburgice în faţa revoluţiei maghiare care rupsese Ungaria de Austria şi încorporase Transilvania la ţara Coroanei Sfântului Ştefan.
Când guvernul Lajos Kossuth l-a adus pe destoinicul general polonez Jozef Bem în slujba revoluţiei maghiare din Ardeal, trupele imperiale austriece în frunte cu generalul Puchner fugiseră ca potârnichile din provincie. 6000 de soldaţi austrieci au dat în 1849 bir cu fugiţii în Ţara Românească. Singurul care a rămas să pună „pumnul în pieptul furtunii” a fost Avram Iancu în Munţii Apuseni, care a transformat Ţara de Piatră într-o ţară românească inexpugnabilă. Trupele lui Hatvany, Vasvary, Kemeny sau Bem au luat bătaie de la moţii lui Avram Iancu în toate incursiunile făcute.
Vezi discursul lui Tudor Ionescu, liderului Noii Drepte, de la Marșul Memorial Avram Iancu din Cluj-Napoca (Video)
Categoria: Evenimente Publicat la: 15 Mar 2015
Vezi discursul avocatului Tudor Ionescu, liderului Noii Drepte de la Marșul Memorial Avram Iancu din Cluj-Napoca. Se subliniază pericolul extremismului maghiar și a autonomiștilor ardeleni.
Avram Iancu – tânăr poet clujean
Categoria: Biografie Publicat la: 3 Mar 2015
Educaţia lui Avram Iancu s-a realizat la Cluj. Elev de liceu şi student la Drept, în orașul de pe Someș, Avram Iancu a avut o tinereţe foarte tumultoasă. La începutul anilor 1840, Avram Iancu era cunoscut ca un învățăcel sîrguincios și inima grupurilor de tineri intelectuali români din Cluj. Locuia în casa vaduvei Bokor, originară din Câmpeni, de pe actuala str. Avram Iancu nr. 17. Viitorul Crai al Munților a absolvit în 1844 Liceul Piarist catolic de pe Ulița Lupului, și a devenit student la Drept. Ca și student, prin 1845, înjghebează o societate academică, sub președinția tânărului avocat clujean Alexandru Bohățiel şi publică ziarul manuscris „Aurora”, foaie literară şi expresie a drepturilor culturale ale românilor. P
Rezultatele politicii de autonomie maghiară: Bustul lui Avram Iancu din Carei a fost vandalizat
Categoria: Articole Publicat la: 18 Aug 2014
Potrivit Buletin de Carei, statuia lui Avram Iancu din centrul municipiului Carei a fost vandalizată de un grup de tineri încă necunoscuţi, îmbrăcaţi în tricouri albe, care au distrus în cursul nopţii de vineri, placa ce avea înscrise vorbele marelui patriot, erou naţional: ”Unicul dor al vieţii mele fiind, e să-mi văd Naţiunea mea fericită”.
Fapta a fost semnalată de către locuitori din zonă. Nici de această dată cele 23 de camere de supraveghere achiziţionate prin proiectul transfrontalier HU-RO 1001/178/2.4.4. “Realizarea unei reţele de protecţie şi alarmare în zona Sătmar (acronim: Alarm Network), realizat de Primăria Carei în colaborare cu Asociaţia managerială a comitatului Csenger din Ungaria”, şi gestionate de Politia Locală din subordinea Primăriei Carei, nu au fost “pe fază” şi nu au permis depistarea huliganilor.
Ziariștii de la Buletin de Carei amintesc și faptul că dacă pentru statuile personalităţilor maghiare este asigurată în permanenţă monitorizarea, simpla apropiere de acestea fiind rapid identificată de gardienii apăruţi ca din senin, monumentele româneşti sunt lăsate în voia sorţii de administraţia locală unde românii contribuie cu taxe şi impozite. Spatiile verzi din jurul monumentelor româneşti sunt lăsate de izbelişte de administraţia locală in timp ce lucrătorii de la spatii verzi robotesc in parcurile şi in jurul celorlalte.
Dan Tanasa, (FOTO: buletindecarei.ro)
Marşul memorial “Avram Iancu” 2014: Sute de români s-au afirmat împotriva extremismului şi separatismului unguresc
Categoria: Evenimente Publicat la: 15 Mar 2014
Mai mulţi ca niciodată, românii s-au adunat în această amiază, în centrul municipiului Cluj-Napoca, unde s-au exprimat prin discursuri, cântec şi mesaje, pentru unitatea naţională a României şi împotriva extremismului şi separatismului unguresc.
La acţiune au luat parte foarte mulţi clujeni, dar şi membri ai mişcării Noua Dreaptă din Bucureşti, Iaşi, Craiova, Constanţa, Bistriţa, Mureş şi chiar din Basarabia.
Punctul iniţial de întâlnire a fost stabilit la statuia lui Mihai Viteazul, unde a fost desfăşurat un trapel tricolor superb. De asemenea, aici s-a scandat “Unitate naţională”, “Harghita, Covasna, pământ românesc”, “România, românilor”, “România, stat naţional”.
Mesagerul Hunedorean: “…Şi a fost Ţebea 2012”
Categoria: Articole Publicat la: 19 Sep 2012
Aproximativ 15.000 de persoane au participat, ieri, la Sărbătoarea Naţională de la Ţebea, pentru a comemora împlinirea a 140 de ani de la trecerea în nefiinţă a lui Avram Iancu. Ca de fiecare dată, politicienii au fost nelipsiţi de la manifestări, deşi printre ei s-au numărat – faţă de anii trecuţi – mai puţine nume sonore.
Şefii cei mari n-au venit
Veniţi din toate colţurile ţării pentru a cinsti memoria „Crăişorului“ îngropat la Ţebea, lângă Gorunul lui Horea, oamenii au avut parte, şi în acest an, de o vreme neaşteptat de frumoasă. Ca de obicei, sărbătoarea a fost împărţită în două, astfel că după încheierea slujbei de comemorare, oficiată de Laurenţiu Streza, mitropolitul Ardealului, au urmat depunerea de coroane şi discursurile politicienilor, iar apoi, cei prezenţi au petrecut cu mici şi bere, pe acordurile populare ale mai multor interpreţi cunoscuţi. Şi deşi suntem în an electoral, şi toată lumea se aştepta ca mai-marii de la centru să fie prezenţi în Panteonul Moţilor, nu a fost aşa. Cu toate că erau aşteptaţi, deoarece se iscase zvonul că vor fi prezenţi la Ţebea, n-au venit nici preşedintele Traian Băsescu, nici Victor Ponta şi nici Crin Antonescu. În schimb, n-au lipsit Corneliu Vadim Tudor – care din 1991 a venit mereu la Ţebea, Gheorghe Funar, şi el nelipsit de la Sărbătoarea din Ţara Moţilor. Din partea Guvernului au fost la manifestări Mircea Duşa, ministrul Administraţiei şi Internelor, Mariana Câmpeanu, ministrul Muncii, şi Ecaterina Andronescu, ministrul Educaţiei. Au mai fost prezenţi, se înţelege, aproape toţi parlamentarii de Hunedoara, precum şi reprezentanţii autorităţilor locale din judeţul nostru şi din alte judeţe.
Manifestările au decurs bine, fără ca spiritele să se încingă, astfel că serbările din acest an au fost lipsite de huiduieli.
Noua Dreaptă la manifestările de la Țebea (Galerie Foto)
Categoria: Evenimente Publicat la: 19 Sep 2012
La fel ca în anii anteriori, filialele Noii Drepte din Ardeal, dar și din alte părți ale țării, au participat la manifestările de la Țebea, leagănul românismului transilvan pentru a îl comemora pe Avram Iancu, liderul armatei revoluționare române din Transilvania de la 1848 și pe cei ce au murit atunci pentru apărarea neamului românesc.
Din păcate evenimentul a fost umbrit de către partide care au venit doar să facă un circ politic, uitând cu desăvârșire de Avram Iancu. Singura mișcare privită cu ochi buni de către miile de români prezenți la festival a fost Noua Dreaptă.
Naționaliștii au depus o coroană de flori la mormântul lui Avram Iancu, după care au desfășurat cel mai mare tricolor de la Țebea. Au fost împărțite mii de manifeste printre cei prezenți la manifestare, precum și o ediție specială a revistei ”Noua Dreaptă” dedicată comemorării a 140 de ani de la moartea eroului național.
Manifestări dedicate lui Avram Iancu la Târgu Mureș
Categoria: Evenimente Publicat la: 14 Sep 2012
Sub egida Societăţii Cultural-Patriotice “Avram Iancu” din Tg-Mureş, pe data de 14 septembrie 2012 au fost organizate o serie de manifestaţii cultural-patriotice prilejuite de comemorarea celor 140 de ani de la trecerea în eternitate a “Crăişorului Munţilor” – Avram Iancu (1824-1872).
Ziua a debutat cu o slujbă de pomenire oficiată de un sobor de preoţi în frunte cu părintele portopop Gheorghe Şuncan chiar la statuia ecvestră a lui Avram Iancu din centrul Tîrgu-Mureşului.
Apoi, în Sala Mare a Centrului Cultural “Mihai Eminescu” din municipiu a avut loc o sesiune de comunicări ştiinţifice susţinute de către Ioan Berţa din partea Societăţii Cultural-Patriotice “Avram Iancu” din Tg-Mureş – cuvânt de deschidere, preşedintele Lazăr Lădariu – alocuţiune: “Crăişorul Iancu”, Simion Bui – “Avram Iancu în Revoluţia de la 1848-1849”, Mariana Ploeşteanu – “George Bariţiu despre Avram Iancu”, Elena Mihu – “Monumentul de la Câmpeni (1848-1849) – dorinţă a Episcopului Andrei Şaguna, Ana Hancu – “Participarea cerghizenilor la Revoluţia Română de la 1848-1849”, Mircea Artimon Mihai – “Craiul Munţilor în tradiţia folclorului românesc”.