Aproximativ 15.000 de persoane au participat, ieri, la Sărbătoarea Naţională de la Ţebea, pentru a comemora împlinirea a 140 de ani de la trecerea în nefiinţă a lui Avram Iancu. Ca de fiecare dată, politicienii au fost nelipsiţi de la manifestări, deşi printre ei s-au numărat – faţă de anii trecuţi – mai puţine nume sonore.

Şefii cei mari n-au venit  

Veniţi din toate colţurile ţării pentru a cinsti memoria „Crăişorului“ îngropat la Ţebea, lângă Gorunul lui Horea, oamenii au avut parte, şi în acest an, de o vreme neaşteptat de frumoasă. Ca de obicei, sărbătoarea a fost împărţită în două, astfel că după încheierea slujbei de comemorare, oficiată de Laurenţiu Streza, mitropolitul Ardealului, au urmat depunerea de coroane şi discursurile politicienilor, iar apoi, cei prezenţi au petrecut cu mici şi bere, pe acordurile populare ale mai multor interpreţi cunoscuţi. Şi deşi suntem în an electoral, şi toată lumea se aştepta ca mai-marii de la centru să fie prezenţi în Panteonul Moţilor, nu a fost aşa. Cu toate că erau aşteptaţi, deoarece se iscase zvonul că vor fi prezenţi la  Ţebea, n-au venit nici preşedintele Traian Băsescu, nici Victor Ponta şi nici Crin Antonescu. În schimb, n-au lipsit Corneliu Vadim Tudor – care din 1991 a venit mereu la Ţebea, Gheorghe Funar, şi el nelipsit de la Sărbătoarea din Ţara Moţilor. Din partea Guvernului au fost la manifestări Mircea Duşa, ministrul Administraţiei şi Internelor,  Mariana Câmpeanu,  ministrul Muncii,  şi  Ecaterina Andronescu, ministrul Educaţiei. Au mai fost prezenţi, se înţelege, aproape toţi parlamentarii de Hunedoara, precum şi reprezentanţii  autorităţilor locale din judeţul nostru şi din alte judeţe.
Manifestările au decurs bine, fără ca spiritele să se încingă, astfel că serbările din acest an au fost lipsite de huiduieli.

Vadim Tudor, la fel ca în fiecare an

Ca de fiecare dată, Corneliu Vadim Tudor, preşedintele PRM, a ţinut un discurs în stilul său caracteristic, ţintele sale din acest an fiind cei care au dat autorizaţie de mediu pentru viitoarea exploatare a aurului de la Certej, şi Justiţia, care nu şi-a făcut datoria în cazul extremiştilor maghiari, care în martie anul trecut, l-au spânzurat simbolic pe Avram Iancu, la Miercurea Ciuc. „Ruşine! De o mie de ori ruşine aşa-zisei justiţii din ţara asta, pentru că nici acum – la aproape doi ani de la sacrilegiul săvârşit de bezmeticul ce a spânzurat efigia lui Iancu – nu l-a pedepsit pe acest duşman al românilor! Nu trebuia decât să aplicaţi legea, ne-stimaţi magistraţi“, a precizat Corneliu Vadim Tudor în discursul său, pe care l-a încheiat cu câteva versuri compuse în memoria Crăişorului Munţilor.

La umbra Gorunului lui Horea

Avram Iancu, erou al neamului românesc, s-a născut la 1824, într-o familie de moţi înstăriţi din comuna Vidra de Sus. De profesie avocat, la Revoluţia de la 1848, Avram Iancu făcea parte dintre fruntaşii intelectualităţii româneşti transilvănene luptătoare pentru emancipare socială şi naţională. A fost unul dintre iniţiatorii şi organizatorii adunărilor publice de la Blaj, din 30 aprilie, 15-17 mai şi 15-23 septembrie 1848, şi conducătorul cetelor înarmate de ţărani şi mineri din Munţii Apuseni, în rândurile cărora se bucura de o mare popularitate.  Avram Iancu s-a stins din viaţă la 10 septembrie 1872, în comuna Baia de Criş, şi a fost înmormântat în cimitirul de la Ţebea, la umbra Gorunului lui Horea.

Cristina Ghenea, Mesagerul Hunedorean

La fel ca în anii anteriori, filialele Noii Drepte din Ardeal, dar și din alte părți ale țării, au participat la manifestările de la Țebea, leagănul românismului transilvan pentru a îl comemora pe Avram Iancu, liderul armatei revoluționare române din Transilvania de la 1848 și pe cei ce au murit atunci pentru apărarea neamului românesc.

Din păcate evenimentul a fost umbrit de către partide care au venit doar să facă un circ politic, uitând cu desăvârșire de Avram Iancu. Singura mișcare privită cu ochi buni de către miile de români prezenți la festival a fost Noua Dreaptă.

Naționaliștii au depus o coroană de flori la mormântul lui Avram Iancu, după care au desfășurat cel mai mare tricolor de la Țebea. Au fost împărțite mii de manifeste printre cei prezenți la manifestare, precum și o ediție specială a revistei ”Noua Dreaptă” dedicată comemorării a 140 de ani de la moartea eroului național.

Ca de fiecare dată standul magazinului naționalist a fost unul dintre cele mai căutate, fiind oferite spre vânzare diverse cărţi, reviste, insigne, tricouri şi hanorace identitare.

sursa: blog Noua Dreaptă

Sub egida Societăţii Cultural-Patriotice “Avram Iancu” din Tg-Mureş, pe data de 14 septembrie 2012 au fost organizate o serie de manifestaţii cultural-patriotice prilejuite de comemorarea celor 140 de ani de la trecerea în eternitate a “Crăişorului Munţilor” – Avram Iancu (1824-1872).

Ziua a debutat cu o slujbă de pomenire oficiată de un sobor de preoţi în frunte cu părintele portopop Gheorghe Şuncan chiar la statuia ecvestră a lui Avram Iancu din centrul Tîrgu-Mureşului.

Apoi, în Sala Mare a Centrului Cultural “Mihai Eminescu” din municipiu a avut loc o sesiune de comunicări ştiinţifice susţinute de către Ioan Berţa din partea Societăţii Cultural-Patriotice “Avram Iancu” din Tg-Mureş – cuvânt de deschidere, preşedintele Lazăr Lădariu – alocuţiune: “Crăişorul Iancu”, Simion Bui – “Avram Iancu în Revoluţia de la 1848-1849”, Mariana Ploeşteanu – “George Bariţiu despre Avram Iancu”, Elena Mihu – “Monumentul de la Câmpeni (1848-1849) – dorinţă a Episcopului Andrei Şaguna, Ana Hancu – “Participarea cerghizenilor la Revoluţia Română de la 1848-1849”, Mircea Artimon Mihai – “Craiul Munţilor în tradiţia folclorului românesc”.

În aceeaşi locaţie, după această sesiune ştiinţifică s-a desfăşurat un recital de muzică patriotică în care au evoluat Ansamblul „Doina” din Albești, solistele Adelina Morar, Adriana Sita şi Corul Ligii Tinerilor Creștini-Ortodocşi din Tg-Mureş. Dar cei mai aşteptaţi interpreţi au fost Nelu Şopterean şi mai ales Veta Biriş care au ridicat, la propriu, spectatorii în picioare.

După spectacol artiştii şi publicul, purtând chipul Crăişorului Munţilor, steaguri tricolore dar şi cel mai mare drapel românesc din Tg-Mureş au avut ocazia să participle la un “Marş al Iancului” prin centrul municipiului oprindu-se la aceeaşi statuie impozantă a marelui nostru erou naţional.

Chiar dacă susţinătorii şi participanţii la aceste manifestaţii au fost simpli cetăţeni sau repezentanti ai unor diferite instituţii sau organizaţii, printre care şi Noua Dreaptă, lucrul cel mai important a fost acela că în această zi toţi au fost reuniţi în “Duhul lui Iancu” asemenea degetelor unei mâini care, strânse la nevoie, ar putea forma “pumnul pus în pieptul furtunii” aşa cum spunea şi Avram Iancu.

“Unicul dor al vieţii mele e să-mi văd naţiunea mea fericită” – a fost idealul lui Avram Iancu pe care îl putem realiza doar dacă toţi bunii români se vor uni!

“Tu, Iancule sfânt ne-ai purtat idealul,
La Ţebea venim, fii tăi te cinstesc.
Lui Iancu-nchinare! Trăiască Ardealul!
Traiască întregul Popor Românesc!”

Biroul de presă al Noii Drepte Mureş, blog Noua Dreaptă

În clădire se află Fundaţia Culturală Avram Iancu. Focul a fost pus intenţionat, potrivit ISU. La faţa locului au ajuns un echipaj de Poliţie şi unul format din specialişti ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Mureş. „Pompierii au reuşit să stingă flăcările şi, din fericire, nu au fost pagube materiale. O singură grindă care susţine acoperişul a ars, însă nu în totalitate“, a spus Livia Popa, pentru Adevărul.

Poliția Târgu Mureș ignoră incidentul

Poliția din Târgu Mureș nu a operat vreo reținere și nu a operat arestări în cazul incendierii casei memoriale Avram Iancu din Tîrgu Mureș din data de 28 mai. Acest lucru a fost confirmat pentru NapocaNews de către purtătorul de cuvânt al IPJ Mureș, Livia Popa. Aceasta a mai declarat că ancheta este în desfășurare.

La data de 28 mai persoane necunoscute au aruncat cu sticle incendiare în casa memorială Avram Iancu din Târgu Mureș, avariind acoperișul clădirii și o parte din interior, fără a provoca însă pagube structurale. Cu toate că poliția a declarat în acel moment că are un cerc de suspecți, cazul este nerezolvat de aproape 2 luni.

Prin comparație, poliția Cluj-Napoca nu a rezolvat nici acum cazul furtului plăcilor de fontă de pe monumentul Cetățuia, pe care erau inscripționate numele luptătorilor ardeleni pentru emancipare. Se pare că plăcile, cântărind câteva sute de kilograme, au fos vândute la fier vechi. În schimb, vopsirea cu spray a  mesajului “Muie UDMR” pe soclul statuii lui Matei Corvin în timpul protestelor antiguvernamentale din această iarnă, a determinat o reacție rapidă din partea polițiștilor clujeni: trei suspecți au fost reținuți și amendați în aceeași seară, iar publicității s-a comunicat că făptașii au fost prinși, când de fapt tinerii fuseseră amendați pentru … participare la miting neautorizat.

NapocaNews

Despre semnificaţia comemorării lui Avram Iancu au vorbit Dan Bran, preşedintele Noua Dreaptă, Filiala Cluj, şi liderul Codrin Goia. S-a rostit rugăciunea Tatăl Nostru. S-a evidenţiat necesitatea cinstirii marilor personalităţi ale istoriei românilor şi refacerea monumentelor degradate ale lui Mihai Viteazul şi Avram Iancu din Cluj-Napoca.

La eveniment au participat circa 30 de membrii ai ND Cluj şi circa 20 de clujeni.

NapocaNews

La eveniment au luat parte peste 30 de persoane, majoritatea tineri studenţi.

Pentru al doilea an consecutiv, organizaţia naţionalistă Noua Dreaptă organizează la Cluj-Napoca, Săptămâna Culturală Avram Iancu, eveniment dedicat celebrării Crăişorului Munţilor şi tuturor marilor eroi ai neamului românesc. Manifestarea va culmina sâmbătă, cu marşul memorial “Avram Iancu”, la care vor participa peste 200 de persoane din toate judeţele ţării.

„Marşul Memorial Avram Iancu, este organizat în al patrulea an, în cadrul Săptămânii Culturale Avram Iancu. Ne propunem să facem şi din aceasta o tradiţie, care are un scop principal – comemorativ, care militează pentru un Ardeal românesc, în care toţi să aibă aceleaşi drepturi. La marşul de sâmbătă vor participa camarazi din toată ţara, inclusiv din Iaşi, Constranţa, chiar şi din Basarabia, ceea ce ne arată că personalitatea lui Avram Iancu este un exemplu demn de urmat de către toţi românii”, a declarat astăzi Ciprian Popa, coordonatorul Departamentului de recturări a Noii Drepte Cluj.

Tot sâmbătă, cu începere de la ora 14:00, Noua Dreaptă va susţine la Cluj-Napoca o conferinţă de presă în care se va prezenta în mod detaliat proiectul politic al organizaţiei: Partidul Naţionalist.

Cele şapte zile dedicate lui Avram Iancu vor debuta cu o conferinţă culturală, intitulată „În duhul lui Iancu”, prilej cu care tinerii vor putea să înveţe mai multe despre Crăişor.

Miercuri va avea loc în Piaţa Avram Iancu un miting comemorativ, cu torţe şi discursuri despre personalitatea lui Avram Iancu, iar joi, pe Bulevardul Eroilor urmează să fie amenajată o expoziţie de artă populară, concentrată pe arta lemnului, o ocupaţie tradiţională, mai ales în Ţara Moţilor.

Vineri, pub-ul Cram In găzduieşte o seară de discuţii pe tema: „Multiculturalism şi naţionalism”, la care sunt invitaţi să participe toţi clujenii.

Sămbătă, cu începere de la ora 12:00, va avea loc Marşul Memorial Avram Iancu. Pentru acest an a fost ales un traseu mai lung de desfăşurare a evenimentului: Piaţa Mihai Viteazu, str Regele Ferdinand, Bulevardul Eroilor, Piaţa Avram Iancu.

Duminică, în incinta Catedralei Ortodoxe Mitropolitane va fi organizat un parastas în cinstea lui Avram Iancu, după săvârşirea Liturghiei.

NapocaNews

Ce exponate vor fi prezentate

“Expoziţia cuprinde aproximativ 150 de fotografii într-o panoplie fascinantă a obiectelor şi tabieturilor fumatului. Este o altfel de istorie a unui obicei controversat povestită prin intermediul imaginii. Iniţiativa noastră este prima care prezintă arta declanşată de acest viciu care bântuie de secole viaţa românilor. De la boierii care nu se puteau dezlipi de ciubucele lor uriaşe cu tutunul turcesc de cea mai bună calitate, la ţăranii care fumau tutunul din producţia proprie, regii României, fumători cu toţii, mari personalităţi ale culturii române “cu fumuri”, cutii luxoase de tutun, dar şi tigaretele comuniste care au făcut istorie (Snagov, Mărăşeşti, Carpaţi… fără filtru, etc.), totul alături de cele mai elegante lulele, însoţite de cele mai rafinate tabieturi.

Reclame din perioada interbelică la ţigarete pentru femei, reclame la ţigări denicotinizate din anii `30, celebrele ţigări Regale devenite peste noapte Republicane, brichete în formă de carte de rugăciuni, sau tabachere pentru prizat tabac au creat o întreagă cultură paralelă marii industrii a tutunului”, spun organizatorii. Vizitatorii vor putea admira şi imaginile unor obiecte celebre, cum ar fi pipa lui Avram Iancu ori tabachera Reginei Maria a României.

NapocaNews

Am avut o revelaţie, o descoperire neaşteptată, când  am citit Marx despre români, ce însumează traducerea celor patru manuscrise autografe ale lui Karl Marx despre români, păstrate în Arhiva Marx-Engels a Institutului Internaţional de Istorie Socială din Amsterdam – Olanda. Volumul a apărut sub coordonarea academicianului A. Oţetea, din a cărui amplă introducere aflăm că Marx a arătat un interes deosebit pentru poporul român, fiindcă lupta sa pentru unitate şi independenţă se încadra în mişcarea europeană de emancipare a popoarelor oprimate. Aşa se explică faptul că Marx a consacrat timp de informare, gândire şi scriere referitor la problemele româneşti, scrieri pe care le-a publicat în presa  internaţională sau au rămas doar consemnate în cele patru manuscrise autografe ce se găsesc în arhiva institutului din Amsterdam şi care au fost semnalate Academiei Romane de către cercetătorul polonez Stanislas Schwann, căruia  cititorii români au pentru ce a-i mulţumi.

Volumul însumează aproape două sute de pagini şi, la apariţia sa, în 1964 la Bucureşti, a fost o adevărată bombă  de adevăr istoric românesc, care a şocat, uimind şi speriind pe cei ce au apucat să-l citească, rămânând muţi de frică, pentru că, de douăzeci de ani, cu toţii eram forţaţi să adulăm marele popor rus şi acum aflăm că Marx, ultimul de la care ne-am fi aşteptat, a scris adevărul despre repetatele invadări, anexări şi jefuiri a principatelor române de către ruşi. Citind ceea ce s-a scris în acest volum, dispărut imediat din librării, nu-ţi vine să crezi că este scris de acelaşi Marx, părintele comunismului, cu care eram îndoctrinaţi din şcolile primare până în facultăţi, că e acelaşi Marx ce a scris despre capitalism şi dictatura proletară şi căruia românii îi purtau tabloul şi-i scandau numele la manifestările unde erau duşi cu arcanul convocatorului obligatoriu. Faceţi rost şi citiţi volumul, merită să aflaţi adevărurile despre ruşii care, la un moment dat, au vrut să cumpere principatele române de la otomani ca pe o pereche de boi în târg! Citiţi, citiţi adevăruri istorice  ce vă sunt ascunse şi acum.

Confirmarea că pe Marx l-a interesat şi s-a informat despre români, despre soarta lor socială şi istorică este că, în scrierile sale despre noi, face dese referiri nu numai la articole citite din presă despre revoluţia românilor din 1848 – 1849 ci şi din Histoire politique et sociale des Principautes Danubiennes de Elias Regnault apărută la Paris în 1855 într-un volum de cinci sute de pagini, pe care Marx l-a conspectat în manuscrisele sale. Istoria lui Elias Regnault este considerată una dintre cele mai bune istorii despre români ale acelor vremuri, şi poate a tuturor vremurilor scrisă de un străin despre noi având drept izvoare scrierile lui Nicolae Bălcescu, Ion Ghica, Eliade Rădulescu şi A. Papiu Ilarian pe care le completează cu cercetări personale. Trebuie spus că Elias Regnault a scris şi o istorie, mult apreciată, despre Napoleon şi altele despre Anglia şi Irlanda, iar după 1848, prin scrierile sale în ziarul parizian L’Avenir national, a fost un susţinător ardent al independenţei şi unirii principatelor române. Iată de la ce surse solide pleacă Marx în scrierile sale despre români, pe care nu îi vede ca pe un proletariat să dărâme capitalismul, ci să scape de tirania imperiilor înconjurătoare – otoman, ţarist şi habsburgic – care îi încorsetau de moarte.

În scrierile sale despre români Marx nu trece cu vederea nici agresiunea de dominare a ungurilor asupra românilor transilvăneni. Citim, la pagina 146 din Marx despre români, ediţia 1964: După legea ungară – până la 1848 – românii din Transilvania, asimilaţi cu grecii, evreii, slavii, armenii, ţiganii erau consideraţi pe propriul lor pământ „naţiune  tolerată”. Românii sunt opriţi să poarte haine şi pantaloni de postav, cisme, pălărie mai scumpă de un florin şi cămaşă de pânză fină. Ei erau numiţi „plebea vagabondă”, deşi formau 2/3 din populaţie, în timp ce ungurii, saşii, secuii, grecii, armenii formează numai cealaltă treime. În paginile următoare, de la Marx citire, mai aflăm că În Dieta din 1847 s-a manifestat cel mai înjurios dispreţ faţă de slavi şi de români: a topi toate naţionalităţile în naţionalitatea maghiară. Un an mai târziu în aceiaşi dietă: Kossuth propune deschis ca limba maghiară să fie introdusă în şcolile primare ale slavilor şi românilor, să se înlăture orice altă limbă şi chiar preoţii să fie siliţi să slujească în ungureşte .

La 14 Martie 1848, la propunerea lui Kossuth, trei sute de magnaţi unguri, îmbrăcaţi în tunică naţională şi cu sabie la şold au prezentat împăratului Ferdinand constituţia care, printre altele, decreta încorporarea Transilvaniei la Ungaria şi suveranul a aprobat-o!! Astfel Transilvania devine ţară ungurească în care singura limbă admisă în municipalităţi era maghiara şi toţi cei ce au avere sunt unguri. Această constituţie este exemplul clasic al şovinismului unguresc dominant, fiind în afara spiritului şi ideilor de libertatea şi democraţie ale revoluţiei europene de la 1848. Kossuth demonstrează acest lucru în 1848, când în dietă declară Ungaria nu-şi datoreşte existenţa decât a nobilimii. Nobilul este maghiarul. Numai nobilul are să conducă naţiunea. De râsul curcilor plouate care au aflat că Lajos Kossuth era slovac, fiul unui plugar slovac sărac dar, ambiţios fiind, a reuşit să se căsătorească cu o fiică de  magnat, iar alegerea acestui parvenit în dietă l-a costat pe alt magnat 100.000 de florini. Şi în timpul în care Kossuth proclama dictatura nobililor maghiari şi în Transilvania,  Marx, exilat dintr-o ţară în alta, cocea în filozofia lui că lumea trebuie schimbată din temelii şi aceasta nu se poate decât prin revoluţie, revoluţia celor mulţi şi săraci, a proletariatului, împotriva celor avuţi, visa la dictatura mondială a proletariatului, aşa că a fost împotriva  dictaturii  nobililor unguri, a lui Lajos  Kossuth. Acesta  a fost şi motivul pentru care a stigmatizat naţionalismul şovin a ungurilor şi a simpatizat cauza românilor ardeleni în frunte cu Avram Iancu şi moţii săi.

Am rămas uimit să constat că Marx a urmărit minuţios oamenii şi evenimentele din Transilvania din anii revoluţiei 1848-1849, că a citit şi a scris documentat despre ele, în vreme ce românilor, după eliberarea României de către glorioasa armată roşie, le-a fost interzis aproape în întregime adevărul despre războiul civil al moţilor, iar ce se spunea era deformat, torsionat. Marx scrie despre victoriile generalului Bem asupra armatei austriece din Transilvania, despre intrarea armatei ruseşti în Transilvania la cererea generalului austriac Puchner, după ce, mai înainte, refuzase colaborarea cu legiunile lui Avram Iancu. Avram Iancu se menţine în Munţi unde vine Dragoş cu propuneri de la Pesta să negocieze. În timp ce conferinţele sînt folosite ca o cursă, Iancu, Buteanu, Dobra sunt surprinşi de către maiorul Hatvany; primul reuşeşte să scape, Dobra fu masacrat pe loc, Buteanu în zilele următoare fu spânzurat. Trădare laşă. În câteva zile oamenii se adunară în jurul lui Iancu. Îl atacă din nou pe Hatvany şi-l bătu zdravăn. Acestea sunt rândurile lui Marx, care nu s-au spus poporului român dar, care era obligat să ştie, pe de rost, învăţătura marxistă trunchiată şi deformată de interesele dictaturii de Moscova. Atunci şi acum nu se învaţă Marx despre români. Interzis. 

(Corneliu Florea, Jurnal Liber, 2003)